EngineeringEngineering Managers

Transcriere întâlniri inginerie

Descoperiți cum un sistem de transcriere a întâlnirilor de inginerie poate eficientiza documentația tehnică, poate reduce pierderile de informații și poate îmbunătăți colaborarea în echipă. Ghidul include fluxuri practice, criterii de calitate și răspunsuri la întrebări frecvente.

Updated 20 aug. 2026 · 9 min read

Read this use case in 36 other languages

Pentru orice manager de inginerie, paradoxul întâlnirilor este familiar: ședințele sunt esențiale pentru alinierea echipelor, dar minutele rezultate sunt adesea incomplete sau inexacte. O transcriere exactă a întâlnirilor de inginerie (transcriere întâlniri inginerie) poate elimina acest decalaj, transformând conversațiile tehnice într-o resursă documentară completă și căutabilă.

Acest articol vă va ghida prin etapele practice ale implementării transcrierii automate: de la pregătirea fluxului până la revizuirea calității și integrarea în colaborarea echipei. Totul este construit pe experiența concretă a echipelor de inginerie și pe reglementările aplicabile în România.

Principalele concluzii

  • Documentație completă: transcrierea captează fiecare detaliu tehnic menționat, de la parametri de performanță până la decizii de arhitectură.
  • Reducerea erorilor de comunicare: textul scris elimină interpretările greșite ale notițelor luate manual.
  • Colaborare asincronă: membrii echipei pot consulta discuțiile anterioare fără a participa la toate ședințele.
  • Confidențialitate controlată: prin politici clare de stocare și acces, conform RGPD.
  • Productivitate crescută: timpul alocat redactării notițelor se reduce semnificativ.

Înainte de transcriere: pregătirea fluxului de lucru

Adoptarea transcrierii automate nu înseamnă doar activarea unui buton. Pentru a evita haosul documentar, trebuie să stabiliți câteva reguli de bază:

Stabilirea scopului și a formatului de ieșire

În funcție de tipul întâlnirii, veți avea nevoie de un format diferit: pentru ședințe tehnice detaliate, o transcriere completă cu marcaje temporale este utilă; pentru actualizări de status, un rezumat generat automat poate fi suficient. Alegeți din start dacă veți exporta în DOCX, PDF sau direct într-un sistem de management al cunoașterii.

Configurarea permisiunilor și a confidențialității

Conform legislației privind protecția datelor (GDPR – Regulamentul UE 2016/679), datele cu caracter personal nu pot fi stocate pe o perioadă care depășește necesarul scopului declarat (sursă: Comitetul European pentru Protecția Datelor, Ghidul 3/2019). În practică, stabiliți o perioadă de păstrare (de exemplu, 30 de zile) după care transcrierile sunt șterse automat, cu excepția cazurilor în care sunt arhivate ca parte a documentației tehnice.

Comunicarea cu echipa

Este bine să anunțați participanții că întâlnirea va fi înregistrată și transcrisă, explicând scopul (documentare tehnică, nu monitorizare). Acest pas creează încredere și respectă principiul transparenței.

Captarea și încărcarea: efectuarea înregistrării corecte

Calitatea transcrierii depinde în mare măsură de calitatea audio. Pentru întâlnirile online, asigurați-vă că fiecare participant folosește un microfon dedicat și că aplicația de videoconferință (Zoom, Microsoft Teams, Google Meet) este setată să înregistreze audio de pe toate canalele.

Setări recomandate pentru captare

  • Înregistrați atât sunetul microfonului cât și pe cel al sistemului (pentru a capta prezentările ecranului).
  • Utilizați o rată de eșantionare de cel puțin 16 kHz (ideal 44,1 kHz).
  • Evitați înregistrarea în medii zgomotoase; dacă este inevitabil, activați suprimarea zgomotului de fond din setările aplicației.

După înregistrare, fișierul audio (sau video) este încărcat în platforma de transcriere. Speechyou acceptă formate comune (MP3, WAV, M4A, MP4) și suportă transcrierea în peste 100 de limbi, ceea ce este util mai ales pentru echipele internaționale de inginerie.

Revizuirea transcrierii: de la text brut la document util

Transcrierea automată nu este perfectă din prima încercare. Termeni tehnici, acronime sau nume proprii pot fi interpretați greșit. Iată un proces recomandat de revizuire:

  1. Prima citire rapidă – verificați dacă structura generală este corectă (cine a spus ce, succesiunea subiectelor).
  2. Corectarea termenilor tehnici – căutați după acronime (de exemplu, "API" scris ca "API" sau "ApI"?) și corectați după un glosar predefinit.
  3. Adăugarea de marcaje – inserați timestamp-uri la deciziile importante sau la acțiunile atribuite.
  4. Validarea de către un specialist – pentru ședințe critice, cereți unui inginer senior să verifice exactitatea termenilor de specialitate.

Tabel de comparare a metodelor de revizuire

MetodăAvantajeDezavantajeCând se recomandă
Revizuire rapidă manuală (5-10 min)Rapid, cost redusRisc de omisiuni pentru termeni tehnici rariȘedințe de rutină, actualizări de status
Revizuire cu glosar predefinitAcuratețe crescută pentru termeni specificiNecesită configurare inițialăȘedințe tehnice cu jargon
Validare de către un inginerPrecizie maximăTimp alocat suplimentarDecizii de arhitectură, specificații
Corectare colaborativă (echipă)Distribuie efortul, implică membriiPoate genera confuzii dacă nu există un editor finalȘedințe lungi de planificare

Exportul și colaborarea: cum aduceți transcrierea în fluxul echipei

După revizuire, transcrierea devine un document activ. Pentru echipele de inginerie, cele mai utile moduri de utilizare sunt:

  • Integrarea cu sistemele de ticketing – extrageți elemente de acțiune și creați task-uri în Jira sau Azure DevOps.
  • Căutarea rapidă – transcrierile devin căutabile, permițând găsirea instantanee a deciziilor anterioare.
  • Generarea de subtitrări – pentru înregistrări video care vor fi distribuite echipei, utilizați formatul SRT sau VTT.

Erori frecvente în export și cum să le evitați

  • Export fără marcare temporală – face dificilă asocierea textului cu momentul din înregistrare.
  • Lipsa atribuirii vorbitorilor – în întâlniri cu mai mulți participanți, transcrierea devine confuză.
  • Format incompatibil – asigurați-vă că formatul ales (DOCX, TXT, Markdown) este acceptat de platforma de colaborare.

Calitatea transcrierii: un ghid de verificare

Pentru a menține un standard ridicat, recomand un scurt checklist pe care să îl aplicați după fiecare transcriere importantă:

  • Transcrierea include toți vorbitorii, identificați corect?
  • Termenii tehnici (de ex. "microserviciu", "Kubernetes", "REST API") sunt scriși corect?
  • S-au păstrat timestamp-urile la fiecare schimbare de subiect?
  • Elementele de acțiune sunt extrase și listate separat?
  • Documentul este ușor de citit (fără erori gramaticale majore)?

Perspectiva noastră: cum gândim designul fluxului de transcriere

— de Corneliu, de la Speechyou

Când am proiectat Speechyou, am avut în față scenariul real al unei echipe de inginerie care trebuie să decidă rapid dacă o discuție tehnică a fost documentată complet. Nu am vrut să construim un simplu convertor audio-text, ci un sistem care să se integreze natural în modul de lucru al echipelor.

De aceea, am ales să suportăm peste 100 de limbi, pentru a acoperi echipele multinaționale, și am oferit atât transcriere completă cât și rezumat automat. În plus, am pus accent pe exporturile SRT și VTT, deoarece multe echipe de inginerie distribuie înregistrările video ale ședințelor către colegii care nu au putut participa. Fiecare detaliu din interfață a fost gândit pentru a reduce numărul de clickuri necesare pentru a ajunge la un document gata de partajat.

Întrebări frecvente

Optimizarea adoptării transcrierii: tactici pentru managerii de inginerie

După ce ai configurat fluxul de bază, următorul pas este să transformi transcrierea dintr-un instrument pasiv într-un activ strategic al echipei. Iată câteva abordări practice, testate de echipe de inginerie, pentru a spori eficiența și a evita capcanele comune.

Stabilește un protocol de etichetă pentru întâlniri

Transcrierea automată funcționează cel mai bine atunci când participanții vorbesc pe rând și enunțurile sunt clare. Încurajează echipa să adopte câteva reguli simple:

  • Identifică-te la început – mai ales în ședințe mari, roagă fiecare participant să-și spună numele înainte de a lua cuvântul. Acest lucru ajută motorul de transcriere să atribuie corect replicile.
  • Evită suprapunerile – dacă doi ingineri vorbesc simultan, transcrierea va deveni confuză. În cazul unor discuții tehnice aprinse, poți folosi funcția „hand raise” din aplicația de videoconferință.
  • Reformulează deciziile – la finalul unei discuții, rezumă verbal concluzia: „Deci am decis să adoptăm soluția bazată pe microservicii, iar deadline-ul este 15 mai.” Acest obicei produce fragmente clare în transcriere, ușor de extras ulterior.

Creează un glosar viu al echipei

Termenii tehnici specifici echipei tale (nume de proiecte, acronime interne, jargon) sunt adesea interpretați greșit de transcrierea automată. Soluția este un glosar care se actualizează periodic:

  1. Colectează greșelile frecvente – după primele 5-10 transcrieri, analizează erorile recurente. De exemplu, dacă „Kubernetes” apare ca „Cubernetes” sau „microserviciu” ca „micro serviciu”, adaugă forma corectă în glosar.
  2. Implică echipa – cere fiecărui inginer să contribuie cu 2-3 termeni specifici domeniului său. Poți face acest lucru printr-un document simplu partajat.
  3. Revizuiește trimestrial – pe măsură ce proiectele evoluează, apar termeni noi. Alocă 30 de minute la începutul fiecărui trimestru pentru a actualiza glosarul.

Integrează transcrierea în postmortem-uri și revizii tehnice

Transcrierile nu sunt utile doar pentru ședințele curente, ci și pentru analize retrospective. După un incident major sau o lansare, poți folosi transcrierile ședințelor anterioare pentru a reconstrui lanțul deciziilor:

  • Caută după cuvinte cheie – de exemplu, „decizie arhitectură” sau „motiv pentru alegerea soluției X”. În loc să reasculți ore întregi de înregistrări, poți găsi instantaneu fragmentele relevante.
  • Creează o arhivă de decizii – extrage din transcrieri deciziile importante și stochează-le într-un document central (de exemplu, un wiki sau un fișier Markdown în repository). Atașează un link către transcrierea originală pentru context.
  • Folosește-le în onboarding – noii membri ai echipei pot citi transcrieri ale ședințelor anterioare pentru a înțelege rapid istoricul deciziilor tehnice, fără a fi nevoiți să întrerupă colegii.

Automatizează sarcinile repetitive

După ce transcrierea este gata, urmează de obicei pași manuali: extragerea task-urilor, notificarea colegilor, actualizarea documentației. Poți reduce acest efort prin:

  • Șabloane de export – definește un format standard pentru transcrieri, care include automat secțiuni precum „Decizii”, „Acțiuni”, „Întrebări deschise”. Astfel, oricine poate scana rapid documentul.
  • Reguli de notificare – stabilește că transcrierile ședințelor de planificare sunt trimise automat pe canalul echipei (Slack, Teams), iar cele de ședințe tehnice sunt stocate într-un folder dedicat.
  • Verificare încrucișată – pentru ședințe critice, cere ca un alt membru al echipei să verifice transcrierea înainte de a fi arhivată. Aceasta nu doar că îmbunătățește acuratețea, dar și distribuie responsabilitatea.

Măsoară impactul fără benchmark-uri externe

Nu ai nevoie de cifre absolute pentru a evalua dacă transcrierea aduce valoare. În schimb, urmărește indicatori calitativi:

  • Scade numărul de întrebări de clarificare – după implementare, observă dacă colegii mai cer repetarea unor decizii sau detalii tehnice.
  • Crește viteza de integrare a noilor membri – întreabă-i direct dacă transcrierile i-au ajutat să înțeleagă mai rapid contextul proiectului.
  • Reducerea timpului petrecut în ședințe de follow-up – dacă scopul principal al unei ședințe era documentarea, transcrierea poate înlocui complet acea întâlnire.

Aceste tactici te ajută să treci de la „avem transcriere” la „folosim transcrierea eficient”. Fiecare echipă de inginerie este diferită, așa că experimentează și adaptează-le la specificul vostru.

1. Cât de exactă este transcrierea automată pentru termeni tehnici precum „microserviciu” sau „Kubernetes”? Exactitatea depinde de claritatea înregistrării și de prezența unui glosar. Pentru termeni specializați, recomandăm o revizuire rapidă după generare.

2. Cum gestionez confidențialitatea transcrierilor în contextul GDPR? Stabiliți o perioadă de păstrare limitată (de exemplu, 30 de zile) și asigurați-vă că datele cu caracter personal sunt șterse automat după expirarea termenului. Consultați ghidul EDPB privind prelucrarea datelor prin mijloace video, care oferă principii generale aplicabile și transcrierilor.

3. Pot partaja transcrierile cu membrii echipei care nu au participat la întâlnire? Da, transcrierile pot fi partajate prin link sau exportate în formate comune. Este util mai ales pentru echipele asincrone.

4. Ce fac dacă transcrierea conține erori grave de interpretare a unor decizii tehnice? Corectați manual textul după generare și adăugați o notă privind versiunea originală. puteți ajusta setările de glosar pentru întâlnirile viitoare.

5. Cum pot integra transcrierile în Jira sau alte instrumente de management? Exportați elementele de acțiune ca text și creați manual task-uri, sau utilizați o integrare API dacă este disponibilă (verificați documentația platformei dumneavoastră).

6. Este necesară o conexiune stabilă la internet pentru transcriere? Da, procesarea se face în cloud. Pentru înregistrări offline, încărcați fișierul ulterior.

7. Pot transcrie întâlniri în limbi mixte? Da, Speechyou detectează automat limba și poate procesa mai multe limbi în aceeași înregistrare, cu condiția ca acestea să fie în setul suportat.

Începeți să documentați mai eficient

Implementarea unui sistem de transcriere a întâlnirilor de inginerie nu trebuie să fie complicată. Începeți cu o întâlnire, verificați calitatea și ajustați fluxul. Veți descoperi rapid cât timp și frustrare puteți economisi. Pentru a testa, puteți încerca gratuit Speechyou la app.speechyou.com/sign-up.

Research

Sources and further reading

  1. Art.1 Scopul prezentei legi este de a crea cadrul general pentru buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește cerințele de accesibilitate, armonizate cu legislația europeană în vigoare, aplicabile produselor și serviciilor prevăzute de prezenta lege, în special prin eliminarea și prevenirea barierelor din calea liberei circulații a acestora. Art. 2 (1) Prezenta lege se aplică următoarelor produse introduse pe piață după 28 iunie 2025: a) sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware; b) echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru servicii de comunicații electronice; c) echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile mass-media audiovizuale; și d) e-readere. e) terminale de plată pentru autoservire; (2) Prezenta lege se aplică următoarelor terminale pentru autoservire destinate furnizării de servicii, introduse pe piață după 28 iunie 2025, care sunt reglementate de prezenta lege: a) bancomate; b) automate pentru bilete; c) automate de check-in; d) terminale pentru autoservire interactive care furnizează informații, exceptând terminalele instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant; (3) Fără a aduce atingere art. 29, prezenta lege se aplică următoarelor servicii furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025: a) servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine); b) servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale; c) servicii bancare destinate consumatorilor; d) cărți electronice și software dedicat; și e) servicii de comerț electronic. (4) urbane și suburbane de transport, precum și a serviciilor regionale de transport, consumatorilor după a) site-uri web; b) servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile; c) bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor; d) furnizarea de informații privind serviciul de transport, inclusiv informații de călătorie în timp real; în ceea ce priveste transportul feroviar, furnizarea de informații se face cu respectarea cerințelor Regulamentului (CE) nr. 1371/2007; în ceea ce privește ecranele de informare, aceasta se limitează la ecrane interactive amplasate pe teritoriul României; și e) terminale pentru autoservire interactive situate pe teritoriul României, cu excepția celor instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant, utilizate la furnizarea oricărei părți a unor astfel de servicii de transport pentru pasageri; (5)Prezenta lege se aplică preluării comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112. (6)Prezenta lege nu se aplică următoarelor conținuturi ale site-urilor web și ale aplicațiilor mobile: a) conținut media cu dimensiune temporală preînregistrat, publicat înainte de 28 iunie 2025; b) formatele de fișiere asociate activităților de birou, publicate înainte de 28 iunie 2025; c) hărți și servicii de cartografiere online, dacă informațiile esențiale sunt furnizate într-un format digital accesibil pentru hărțile destinate navigației; d) conținut aparținând unor terți care nu este finanțat, elaborat ori aflat sub controlul operatorului economic în cauză; e) conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile care pot fi calificate drept arhive, ceea ce înseamnă că nu conțin decât conținut care nu este nici actualizat, nici editat după 28 iunie 2025. (7)Prezenta lege nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 15/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, aprobată prin Legea nr. 90/2019. Art. 3 (1)Pentru aplicarea prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică: 1. „persoane cu dizabilități” includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți; 2. „produs” înseamnă o substanță, un preparat sau un bun produs printr-un proces de prelucrare, altul decât produsele alimentare, furajele, plantele și animalele vii, produsele de origine umană și produsele de origine vegetală și animală care sunt direct legate de reproducerea lor viitoare; 3. „serviciu” înseamnă un serviciu astfel cum este menționat la art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și definit la art.2 lit.b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, cu modificările și completările ulterioare; 4. „furnizor de servicii” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează un serviciu pe piața Uniunii Europene sau care face oferte de furnizare a unui serviciu pentru consumatorii din Uniune; 5. „servicii mass-media audiovizuale” înseamnă serviciile definite la art. 1 pct.1 din Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare din Directiva 2010/13/UE; 6. „servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale” înseamnă servicii transmise prin intermediul unei rețele de comunicații electronice, care sunt utilizate pentru a identifica, a selecta, a primi informații despre și a vizualiza servicii mass-media audiovizuale și eventualele caracteristici oferite, precum subtitrări pentru persoanele cu surditate sau cu deficiențe de auz, descrieri audio, subtitrări vorbite și interpretare în limbajul semnelor, care decurg din punerea în aplicare a măsurilor ce urmăresc să le facă accesibile, după cum se menționează la art. 10 alin.(3) lit.k) din Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare ; fiind incluse grilele electronice de programe (EPG); 7. „echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesarea serviciilor mass-media audiovizuale” înseamnă orice echipament al cărui scop principal este de a oferi acces la servicii mass-media audiovizuale; 8. „text în timp real” înseamnă o formă de conversație sub formă de text între doi interlocutori sau în cadrul unei conferințe cu mai mulți interlocutori, în care textul introdus este trimis în așa fel încât comunicarea este percepută de către utilizator ca fiind continuă, literă cu literă; 9. „punere la dispoziţie pe piaţă” - orice furnizare a unui produs pentru distribuţie, consum sau uz, pe piaţa Uniunii Europene, în cursul unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit; 10. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs , pe piaţa Uniunii Europene sau a SEE; 11. „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau pentru care un produs este conceput sau fabricat și care comercializează produsul respectiv în nume propriu sau sub propria marcă comercială; 12. „reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică , stabilită în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene sau al SEE,, care a primit din partea unui producător un mandat scris de a acționa în numele său pentru îndeplinirea unor sarcini determinate; 13. „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită stabilită în Uniune și care introduce un produs dintr-o țară terță pe piața Uniunii Europene sau a SEE; 14. „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de furnizare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piață un produs; 15. „operator economic” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul sau furnizorul de servicii; 16. „consumator” înseamnă orice persoană fizică care cumpără produsul în cauză sau beneficiază de serviciul în cauză în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau profesională; 17. „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are sub 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 2 milioane EUR sau al cărei total al bilanțului anual nu depășește 2 milioane EUR; 18. „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane EUR sau al căror total al bilanțului anual nu depășește 43 de milioane EUR, dar care nu includ microîntreprinderile; 19. „standard armonizat” înseamnă un standard armonizat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20. „specificație tehnică” înseamnă o specificație tehnică în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului , care constituie un mijloc de a se conforma cerințelor de accesibilitate aplicabile unui produs sau serviciu; 21. „retragere” înseamnă orice măsură care are ca scop împiedicarea punerii la dispoziție pe piață a unui produs prezent în lanțul de aprovizionare; 22. „servicii bancare destinate consumatorilor” înseamnă furnizarea către consumatori a următoarelor servicii bancare sau financiare: a) contracte de credit reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările și completările ulterioare; b) serviciile astfel cum sunt definite la punctele 1, 2, 4 și 5 din secțiunea A și la punctele 1, 2, 4 și 5 din secțiunea B din Anexa nr. 1 la Legea nr.126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare; c) serviciile de plată, astfel cum sunt definite la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 209/ 2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; d) serviciile legate de conturile de plăți, astfel cum sunt definite la art. 48 din Legea nr.258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază; e) moneda electronică, astfel cum este definită la art 4 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică. 23. „terminal de plată” înseamnă un dispozitiv al cărui scop principal este acela de a permite efectuarea de plăți prin utilizarea instrumentelor de plată, astfel cum sunt definite la art. 5 alin. (1) pct. 31din nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; 24. „servicii de comerț electronic” înseamnă servicii furnizate la distanță, prin site-uri web, și servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum; 25. „servicii de transport aerian pentru pasageri” înseamnă serviciile de transport aerian comercial pentru pasageri, din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene definite la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, la plecarea de pe un aeroport, la tranzitarea unui aeroport sau la sosirea pe un aeroport, atunci când aeroportul se află pe teritoriul unui stat membru, inclusiv zborurile care pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care serviciile sunt operate de transportatori din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene; 26. „servicii de transport cu autobuzul pentru pasageri” înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 181/2011al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul; 27. „servicii de transport feroviar pentru pasageri” înseamnă toate serviciile de transport feroviar de călători menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar, respectiv articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (reformare), cu excepția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (2) din același regulament; 28. „servicii de transport naval pentru pasageri” înseamnă serviciile de transport pentru pasageri reglementate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, cu excepția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament; 29. „servicii urbane și suburbane” înseamnă servicii feroviare urbane și suburbane, asigurate prin intermediul trenurilor de transport de călători de rang "tren regio", astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 25 din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, precum și cu autobuzul și autocarul, cu metroul, cu tramvaiul și cu troleibuzul. 30. „servicii regionale” înseamnă serviciile regionale, definite la art. 3 pct. 24 din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european., dar în sensul prezentei legi, sunt incluse numai următoarele moduri de transport: feroviar, cu autobuzul și autocarul, cu metroul, cu tramvaiul și cu troleibuzul. Serviciile feroviare regionale sunt asigurate prin intermediul trenurilor de transport de călători de rang "tren regio" și "tren interregio" care circulă pe raza unei regionale de cale ferată şi sunt destinate să răspundă nevoilor de transport feroviar de călători în regiunea ce corespunde respectivei regionale de cale ferată, inclusiv ale unei regiuni transfrontaliere. 31. „tehnologie de asistare” înseamnă orice obiect, articol de echipament, serviciu sau sistem de produse, inclusiv software, care se utilizează pentru a mări, a menține, a înlocui sau a îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități ori pentru reducerea și compensarea unor deficiențe, limitări de activitate sau restricții de participare; sgg.gov.ro
  2. Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video anp.gov.ro
  3. Ghid orientativ de elaborare a tezei de abilitare în domeniul Inginerie electronică, telecomunicații și tehnologii informaționale www.sdettib.pub.ro

Speech to editable text

Ready to Try Speechyou?

Turn recorded speech into editable text in Română and explore a practical transcription workflow for your team.

Related Engineering Use Cases