StartupsStartup Founders

Transcrierea întâlnirilor startup

Pentru fondatorii de startup, transcrierea întâlnirilor nu este doar o înregistrare pasivă, ci o resursă strategică. Acest articol explică pașii reali ai unui workflow eficient, capcanele frecvente și cum poți integra un instrument AI precum Speechyou pentru a transforma discuțiile în documente căutabile și acțiuni clare.

Updated 20 aug. 2026 · 9 min read

Read this use case in 36 other languages

În ritmul alert al unei startup-uri, fiecare întâlnire contează. Fie că e vorba de o discuție cu un potențial investitor, de un sprint planning, de un call cu primii clienți sau de o sesiune de feedback intern, valoarea reală nu stă doar în momentul conversației, ci în ceea ce rămâne după. Fondatorii care nu documentează sistematic aceste discuții pierd detalii critice: decizii luate pe repede înainte, acțiuni pe care toată lumea credea că le-a notat, nuanțe dintr-un argument tehnic care se vor dovedi cruciale peste două sprin­turi.

Transcrierea întâlnirilor startup este procesul prin care înregistrările audio sau video ale acestor discuții sunt transformate în text editabil. Spre deosebire de notițele făcute de mână sau de o simplă înregistrare pe telefon, o transcriere realizată cu un instrument AI modern devine un document căutabil, partajabil și ușor de integrat în fluxul de lucru al echipei. Nu mai scanezi ore întregi de înregistrare cauți o cifră sau o decizie – scrii un cuvânt în bara de căutare și găsești instantaneu fragmentele relevante.

Pe scurt: acest articol îți arată cum să construiești un workflow practic de transcriere a întâlnirilor, ce capcane să eviți, cum să asiguri calitatea textului obținut și cum să alegi o soluție care să crească odată cu startup-ul tău.

Principalele concluzii

  • Transcrierea întâlnirilor startup transformă discuțiile într-o bază de cunoștințe căutabilă, reducând timpul pierdut cu căutarea informațiilor.
  • Nu orice instrument AI este potrivit pentru nevoile unei echipe mici, aflate în creștere. Încearcă Speechyou gratuit timp de 3 zile.
  • Verificarea calității transcrierii rămâne esențială: ascultă fragmentele cu zgomot de fond sau mai mulți vorbitori simultan, corectează denumirile proprii și asigură-te că textul reflectă exact discuția.
  • Protecția datelor cu caracter personal, în lumina GDPR, impune măsuri de securitate încă din faza de planificare a procesului de transcriere.

De ce transcrierea întâlnirilor contează pentru un fondator

În primele faze, startup-urile funcționează ca niște motoare cu reacție: informația circulă rapid, deciziile se iau pe baza unor conversații care nu sunt întotdeauna reflectate în documente oficiale. Un studiu publicat în PMC subliniază că transcrierea audio este adesea neglijată în analiza datelor calitative, deși impactul ei asupra calității informației reținute este semnificativ. Când folosești o unealtă AI pentru transcrierea întâlnirilor startup, primești un „prim draft suficient de bun” („good enough first draft”), cu condiția ca numărul de vorbitori să fie limitat și calitatea audio să fie bună.

Pentru un fondator, acest prim draft înseamnă:

  • Memorie instituțională – noul coleg care se alătură echipei peste trei luni poate citi transcrierile deciziilor luate înainte să ajungă el.
  • Viteza de reacție – poți extrage acțiunile asumate și le poți distribui în Slack, Notion sau Asana fără să re-asculți toată întâlnirea.
  • Obiectivitate – în cazul unui dezacord, textul exact al discuției elimină interpretările.

Workflow real: de la întâlnire la document acționabil

1. Pregătirea înainte de întâlnire

Cea mai frecventă greșeală pe care o fac fondatorii este să pornească înregistrarea doar după ce au trecut câteva minute. Pierzi astfel contextul inițial: cadrul discuției, formularea problemei, acceptul tacit al participanților. Practică recomandată: setează din timp integrarea cu Zoom, Google Meet sau Teams, astfel încât înregistrarea să înceapă automat odată cu meetingul. Speechyou suportă capturarea audio de la microfon și a audio de sistem, acoperind conversația tuturor participanților, indiferent de platformă.

2. Captura audio – ce trebuie să știi

Instrumentele de transcriere AI au nevoie de un semnal audio cât mai curat. În cadrul unei întâlniri online, microfonul fiecărui participant este principala sursă de eroare. Sfaturi practice:

  • Cere tuturor să folosească o conexiune stabilă și, pe cât posibil, un mediu fără zgomot de fond (evită cafenelele aglomerate).
  • Dacă întâlnirea are loc fizic, folosește un microfon omnidirectional plasat în centrul mesei.
  • Înregistrează întotdeauna și audio de sistem, nu doar cel de la microfonul tău – altfel pierzi reacțiile celorlalți.

3. Generarea transcrierii

După încheierea întâlnirii, fișierul audio este trimis către motorul de recunoaștere vocală. Un instrument modern, precum Speechyou, suportă peste 1700 de limbi – de la engleză, germană sau franceză, până la limbi mai puțin frecvente. Acesta detectează automat limba vorbită și generează textul brut. Atenție: niciun sistem AI nu este perfect. Următorul pas, recenzia, este cel mai important.

4. Revizuirea și corectarea transcrierii

Citește transcrierea în paralel cu înregistrarea pentru a verifica:

  • Numele proprii (oameni, companii, produse) – de multe ori AI-ul le scrie greșit.
  • Termenii tehnici specifici domeniului tău.
  • Frazele cu vorbitori suprapuși (când doi oameni vorbesc simultan, textul poate deveni confuz).
  • Secvențele în care apar zgomote de fond (clic de tastatură, ușă trântită, muzică de fundal).

Checklist pentru calitatea transcrierii:

  • Am ascultat primele 5 minute ale înregistrării și am comparat cu textul.
  • Am corectat numele proprii cel puțin în primele 10 apariții.
  • Am verificat segmentele în care se vorbește mai repede (de exemplu, rundă de brainstorming).
  • Am marcat intervalele unde calitatea audio a fost proastă și am adnotat textul corespunzător.

5. Export și colaborare

Textul finalizat poate fi exportat în diverse formate: TXT pentru arhivare simplă, SRT sau VTT pentru subtitrări (util dacă vei distribui înregistrarea video), sau JSON pentru integrare tehnică. Pentru o echipă startup, recomand păstrarea transcrierii într-un spațiu de lucru partajat, unde toți membrii pot căuta și adnota. Speechyou oferă spații de lucru pentru echipe, cu gestionarea permisiunilor.

Tabel comparativ: opțiuni de workflow pentru transcriere

MetodăTimp estimat pentru 1 oră de înregistrareCost estimativ (per oră)Precizie tipicăNecesită revizuire umanăSuport limbi multiple
Transcriere manuală (dactilograf)4-6 ore50-150 RON99%+Nu (deja corectată)Depinde de operator
Instrument AI (ex. Speechyou)2-10 minuteGratuit (3/zi) / abonament85-95%Da, pentru nume și termeni tehnici1700+ limbi
Notițe proprii + înregistrare audio1 oră (în timpul meetingului)Gratuit60-70%DaNu
Software specializat de recunoaștere vocală instalat local15-30 minute100-300 RON licență80-90%DaLimită (max 5-10 limbi)

Perspective legale: GDPR și accesibilitatea

Conform Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679, operatorii de date (inclusiv startup-urile) trebuie să asigure protecția datelor începând cu momentul conceperii și în mod implicit. Ce înseamnă asta pentru transcrierea întâlnirilor?

  • Participanții trebuie informați că întâlnirea este înregistrată și transcrisă.
  • Transcrierile nu trebuie păstrate la nesfârșit; stabilește o perioadă de retenție și șterge-le automat după aceea.
  • Dacă folosești un serviciu cloud pentru procesare, asigură-te că furnizorul respectă cerințele GDPR. Speechyou, de exemplu, este proiectat pentru conformitate cu reglementările europene.

De asemenea, începând cu 28 iunie 2025, Legea nr. 5/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor va impune standarde mai stricte pentru site-uri web și aplicații mobile – inclusiv pentru cele folosite de startup-uri. O transcriere căutabilă și subtitrările (SRT, VTT) ajută startup-ul să fie compliant cu aceste cerințe încă de la început.

Perspectiva lui Corneliu de la Speechyou

„Când construiam Speechyou, am pornit de la o observație simplă: fondatorii de startup nu au timp să scrie notițe și nici nu ar trebui să o facă. Am vrut să creăm un instrument care să elimine frecarea dintre discuție și documentare. De aceea, am ales să suportăm peste 1.700 de limbi – pentru că echipele sunt din ce în ce mai internaționale, iar o discuție între un fondator român și un investitor german nu ar trebui să se piardă în traducere. De asemenea, accentul pe generarea de subtitrări (SRT, VTT) a venit din feedback-ul utilizatorilor care voiau să distribuie înregistrări video ale întâlnirilor cu subtitrări corecte, fără să mai treacă printr-un program separat. Încearcă Speechyou gratuit timp de 3 zile.

Greșeli frecvente pe care le fac fondatorii

  • Nu setează înregistrarea automată. Pierzi primele 5-10 minute din întâlnire, de obicei cele în care se stabilesc obiectivele.
  • Nu revizuiesc transcrierea. AI-ul poate scrie „investiție de 100.000 de euro” când de fapt s-a spus „investiție de 1.000.000 de euro”. O singură cifră greșită poate afecta decizii financiare.
  • Nu structurează transcrierile. Dacă toate fișierele sunt într-un dosar numit „Transcrieri” fără etichete sau metadate, este aproape imposibil să găsești rapid ceva.
  • Ignoră accesibilitatea. Un membru al echipei cu deficiențe de auz nu va putea participa pe deplin la discuții dacă nu există subtitrări sau text.

Întrebări frecvente

1. Care este cel mai bun moment pentru a începe să transcriu întâlnirile startup-ului meu? Momentul ideal este acum, indiferent de câți membri are echipa. Cu cât acumulezi mai multe transcrieri, cu atât istoricul deciziilor devine mai valoros. Începe cu 1-2 întâlniri pe săptămână, apoi extinde.

2. Pot folosi aceeași unealtă pentru întâlniri în mai multe limbi? Da, dacă alegi un instrument care suportă detectarea automată a limbii. Speechyou suportă peste 1700 de limbi și detectează automat limba vorbită, ceea ce îl face potrivit pentru echipe multilingve.

3. Cum asigur confidențialitatea transcrierilor? Alege un furnizor care oferă spații de lucru cu control al permisiunilor și care respectă reglementările privind protecția datelor (GDPR). De asemenea, stabilește o politică internă de retenție a datelor.

4. Este necesară revizuirea umană a transcrierilor generate de AI? Da, mai ales pentru nume proprii, termeni tehnici și segmente cu zgomot de fond. Revizuirea rapidă a primelor 10 minute este suficientă pentru a identifica și corecta erorile principale.

5. Ce fac dacă transcrierea conține erori grave? Corectează textul manual și, dacă erorile sunt sistematice (de exemplu, un anumit cuvânt este mereu scris greșit), raportează feedback-ul către echipa de dezvoltare a instrumentului. În cazul unor sesiuni foarte tehnice, poți combina transcrierea AI cu o verificare ulterioară făcută de un coleg.

6. Pot exporta transcrierile în format subtitrare pentru videoclipuri? Da. Speechyou suportă export în formatele SRT și VTT, utile pentru adăugarea de subtitrări la înregistrările video ale întâlnirilor.

7. Există un plan gratuit pentru testare? Încearcă Speechyou gratuit timp de 3 zile. Este ideal pentru a testa dacă soluția se potrivește nevoilor tale.

Cum începi azi

Nu ai nevoie de o investiție mare sau de un tutorial complicat. Înregistrează-te la Speechyou, alege planul gratuit și începe să transcrii următoarea întâlnire. După ce vezi cât de ușor poți găsi acea decizie din urmă cu două săptămâni, nu vei mai vrea să revii la notițe scrise de mână.

Transformă discuțiile în documente acționabile. Echipele care documentează sistematic își cresc șansele de a lua decizii mai bune, mai rapid. Exact asta contează în creșterea unui startup.

Resurse suplimentare:

  • Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video, publicat de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal Citește ghidul
  • Legea nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 Vezi textul legii
  • Studiul „Transcription and Qualitative Methods: Implications for Third Sector Research”, publicat în PMC Citește studiul
  • Legea nr. 5/2022 privind cerințele de accesibilitate aplicabile produselor și serviciilor Vezi textul legii

Research

Sources and further reading

  1. Ghidul 3/2019 privind prelucrarea datelor cu caracter personal prin mijloace video — anp.gov.ro
  2. Legea 190_2018 privind mãsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016_679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 — mfinante.gov.ro
  3. Transcription and Qualitative Methods: Implications for Third ... — pmc.ncbi.nlm.nih.gov
  4. Art.1 Scopul prezentei legi este de a crea cadrul general pentru buna funcționare a pieței interne în ceea ce privește cerințele de accesibilitate, armonizate cu legislația europeană în vigoare, aplicabile produselor și serviciilor prevăzute de prezenta lege, în special prin eliminarea și prevenirea barierelor din calea liberei circulații a acestora. Art. 2 (1) Prezenta lege se aplică următoarelor produse introduse pe piață după 28 iunie 2025: a) sisteme hardware de uz general destinate consumatorilor și sisteme de operare pentru aceste sisteme hardware; b) echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru servicii de comunicații electronice; c) echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesul la serviciile mass-media audiovizuale; și d) e-readere. e) terminale de plată pentru autoservire; (2) Prezenta lege se aplică următoarelor terminale pentru autoservire destinate furnizării de servicii, introduse pe piață după 28 iunie 2025, care sunt reglementate de prezenta lege: a) bancomate; b) automate pentru bilete; c) automate de check-in; d) terminale pentru autoservire interactive care furnizează informații, exceptând terminalele instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant; (3) Fără a aduce atingere art. 29, prezenta lege se aplică următoarelor servicii furnizate consumatorilor după 28 iunie 2025: a) servicii de comunicații electronice, cu excepția serviciilor de transmitere utilizate pentru furnizarea de servicii între dispozitive (machine-to-machine); b) servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale; c) servicii bancare destinate consumatorilor; d) cărți electronice și software dedicat; și e) servicii de comerț electronic. (4) urbane și suburbane de transport, precum și a serviciilor regionale de transport, consumatorilor după a) site-uri web; b) servicii integrate pe dispozitive mobile, inclusiv aplicații mobile; c) bilete electronice și servicii electronice de emitere a biletelor; d) furnizarea de informații privind serviciul de transport, inclusiv informații de călătorie în timp real; în ceea ce priveste transportul feroviar, furnizarea de informații se face cu respectarea cerințelor Regulamentului (CE) nr. 1371/2007; în ceea ce privește ecranele de informare, aceasta se limitează la ecrane interactive amplasate pe teritoriul României; și e) terminale pentru autoservire interactive situate pe teritoriul României, cu excepția celor instalate drept componente integrate ale vehiculelor, aeronavelor, navelor sau materialului rulant, utilizate la furnizarea oricărei părți a unor astfel de servicii de transport pentru pasageri; (5)Prezenta lege se aplică preluării comunicațiilor de urgență către numărul european unic pentru apeluri de urgență 112. (6)Prezenta lege nu se aplică următoarelor conținuturi ale site-urilor web și ale aplicațiilor mobile: a) conținut media cu dimensiune temporală preînregistrat, publicat înainte de 28 iunie 2025; b) formatele de fișiere asociate activităților de birou, publicate înainte de 28 iunie 2025; c) hărți și servicii de cartografiere online, dacă informațiile esențiale sunt furnizate într-un format digital accesibil pentru hărțile destinate navigației; d) conținut aparținând unor terți care nu este finanțat, elaborat ori aflat sub controlul operatorului economic în cauză; e) conținutul site-urilor web și al aplicațiilor mobile care pot fi calificate drept arhive, ceea ce înseamnă că nu conțin decât conținut care nu este nici actualizat, nici editat după 28 iunie 2025. (7)Prezenta lege nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 15/2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 112/2018 privind accesibilitatea site-urilor web și a aplicațiilor mobile ale organismelor din sectorul public, aprobată prin Legea nr. 90/2019. Art. 3 (1)Pentru aplicarea prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos semnifică: 1. „persoane cu dizabilități” includ acele persoane care au deficiențe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficiențe care, în interacțiune cu diverse bariere, pot îngrădi participarea deplină și efectivă a persoanelor în societate, în condiții de egalitate cu ceilalți; 2. „produs” înseamnă o substanță, un preparat sau un bun produs printr-un proces de prelucrare, altul decât produsele alimentare, furajele, plantele și animalele vii, produsele de origine umană și produsele de origine vegetală și animală care sunt direct legate de reproducerea lor viitoare; 3. „serviciu” înseamnă un serviciu astfel cum este menționat la art. 56 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și definit la art.2 lit.b) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, cu modificările și completările ulterioare; 4. „furnizor de servicii” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care furnizează un serviciu pe piața Uniunii Europene sau care face oferte de furnizare a unui serviciu pentru consumatorii din Uniune; 5. „servicii mass-media audiovizuale” înseamnă serviciile definite la art. 1 pct.1 din Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare din Directiva 2010/13/UE; 6. „servicii care oferă acces la servicii mass-media audiovizuale” înseamnă servicii transmise prin intermediul unei rețele de comunicații electronice, care sunt utilizate pentru a identifica, a selecta, a primi informații despre și a vizualiza servicii mass-media audiovizuale și eventualele caracteristici oferite, precum subtitrări pentru persoanele cu surditate sau cu deficiențe de auz, descrieri audio, subtitrări vorbite și interpretare în limbajul semnelor, care decurg din punerea în aplicare a măsurilor ce urmăresc să le facă accesibile, după cum se menționează la art. 10 alin.(3) lit.k) din Legea nr. 504/2002 – Legea audiovizualului, cu modificările și completările ulterioare ; fiind incluse grilele electronice de programe (EPG); 7. „echipamente terminale destinate consumatorilor dotate cu capacități informatice interactive, utilizate pentru accesarea serviciilor mass-media audiovizuale” înseamnă orice echipament al cărui scop principal este de a oferi acces la servicii mass-media audiovizuale; 8. „text în timp real” înseamnă o formă de conversație sub formă de text între doi interlocutori sau în cadrul unei conferințe cu mai mulți interlocutori, în care textul introdus este trimis în așa fel încât comunicarea este percepută de către utilizator ca fiind continuă, literă cu literă; 9. „punere la dispoziţie pe piaţă” - orice furnizare a unui produs pentru distribuţie, consum sau uz, pe piaţa Uniunii Europene, în cursul unei activităţi comerciale, contra cost sau gratuit; 10. „introducere pe piață” înseamnă prima punere la dispoziție a unui produs , pe piaţa Uniunii Europene sau a SEE; 11. „producător” înseamnă orice persoană fizică sau juridică care fabrică un produs sau pentru care un produs este conceput sau fabricat și care comercializează produsul respectiv în nume propriu sau sub propria marcă comercială; 12. „reprezentant autorizat” înseamnă orice persoană fizică sau juridică , stabilită în România sau în alt stat membru al Uniunii Europene sau al SEE,, care a primit din partea unui producător un mandat scris de a acționa în numele său pentru îndeplinirea unor sarcini determinate; 13. „importator” înseamnă orice persoană fizică sau juridică stabilită stabilită în Uniune și care introduce un produs dintr-o țară terță pe piața Uniunii Europene sau a SEE; 14. „distribuitor” înseamnă orice persoană fizică sau juridică din lanțul de furnizare, alta decât producătorul sau importatorul, care pune la dispoziție pe piață un produs; 15. „operator economic” înseamnă producătorul, reprezentantul autorizat, importatorul, distribuitorul sau furnizorul de servicii; 16. „consumator” înseamnă orice persoană fizică care cumpără produsul în cauză sau beneficiază de serviciul în cauză în scopuri care nu sunt legate de activitatea sa comercială, industrială, artizanală sau profesională; 17. „microîntreprindere” înseamnă o întreprindere care are sub 10 angajați și a cărei cifră de afaceri anuală nu depășește 2 milioane EUR sau al cărei total al bilanțului anual nu depășește 2 milioane EUR; 18. „întreprinderi mici și mijlocii” sau „IMM-uri” înseamnă întreprinderi care au mai puțin de 250 de angajați și a căror cifră de afaceri anuală nu depășește 50 de milioane EUR sau al căror total al bilanțului anual nu depășește 43 de milioane EUR, dar care nu includ microîntreprinderile; 19. „standard armonizat” înseamnă un standard armonizat astfel cum este definit la articolul 2 punctul 1 litera (c) din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului 20. „specificație tehnică” înseamnă o specificație tehnică în sensul articolului 2 punctul 4 din Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului , care constituie un mijloc de a se conforma cerințelor de accesibilitate aplicabile unui produs sau serviciu; 21. „retragere” înseamnă orice măsură care are ca scop împiedicarea punerii la dispoziție pe piață a unui produs prezent în lanțul de aprovizionare; 22. „servicii bancare destinate consumatorilor” înseamnă furnizarea către consumatori a următoarelor servicii bancare sau financiare: a) contracte de credit reglementate de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului 52/2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile, precum şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori, cu modificările și completările ulterioare; b) serviciile astfel cum sunt definite la punctele 1, 2, 4 și 5 din secțiunea A și la punctele 1, 2, 4 și 5 din secțiunea B din Anexa nr. 1 la Legea nr.126/2018 privind pieţele de instrumente financiare, cu modificările și completările ulterioare; c) serviciile de plată, astfel cum sunt definite la art. 7 alin.(1) din Legea nr. 209/ 2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; d) serviciile legate de conturile de plăți, astfel cum sunt definite la art. 48 din Legea nr.258/2017 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi şi accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază; e) moneda electronică, astfel cum este definită la art 4 alin.(1) lit. f) din Legea nr. 210/2019 privind activitatea de emitere de monedă electronică. 23. „terminal de plată” înseamnă un dispozitiv al cărui scop principal este acela de a permite efectuarea de plăți prin utilizarea instrumentelor de plată, astfel cum sunt definite la art. 5 alin. (1) pct. 31din nr. 209/2019 privind serviciile de plată şi pentru modificarea unor acte normative; 24. „servicii de comerț electronic” înseamnă servicii furnizate la distanță, prin site-uri web, și servicii integrate pe dispozitive mobile, prin mijloace electronice și la solicitarea individuală a unui consumator în vederea încheierii unui contract de consum; 25. „servicii de transport aerian pentru pasageri” înseamnă serviciile de transport aerian comercial pentru pasageri, din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene definite la articolul 2 litera (l) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2006 Parlamentului European și al Consiliului din 5 iulie 2006 privind drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă pe durata călătoriei pe calea aerului, la plecarea de pe un aeroport, la tranzitarea unui aeroport sau la sosirea pe un aeroport, atunci când aeroportul se află pe teritoriul unui stat membru, inclusiv zborurile care pleacă de pe un aeroport situat într-o țară terță către un aeroport situat pe teritoriul unui stat membru, în cazul în care serviciile sunt operate de transportatori din România sau din alt stat membru al Uniunii Europene; 26. „servicii de transport cu autobuzul pentru pasageri” înseamnă serviciile reglementate la articolul 2 alineatele (1) și (2) din Regulamentul (UE) nr. 181/2011al Parlamentului European și al Consiliului din 16 februarie 2011 privind drepturile pasagerilor care călătoresc cu autobuzul și autocarul; 27. „servicii de transport feroviar pentru pasageri” înseamnă toate serviciile de transport feroviar de călători menționate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1371/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2007 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar, respectiv articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/782 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2021 privind drepturile și obligațiile călătorilor din transportul feroviar (reformare), cu excepția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (2) din același regulament; 28. „servicii de transport naval pentru pasageri” înseamnă serviciile de transport pentru pasageri reglementate la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 1177/2010 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind drepturile pasagerilor care călătoresc pe mare și pe căi navigabile interioare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 2006/2004, cu excepția serviciilor menționate la articolul 2 alineatul (2) din respectivul regulament; 29. „servicii urbane și suburbane” înseamnă servicii feroviare urbane și suburbane, asigurate prin intermediul trenurilor de transport de călători de rang "tren regio", astfel cum sunt definite la art. 3 pct. 25 din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european, precum și cu autobuzul și autocarul, cu metroul, cu tramvaiul și cu troleibuzul. 30. „servicii regionale” înseamnă serviciile regionale, definite la art. 3 pct. 24 din Legea nr. 202/2016 privind integrarea sistemului feroviar din România în spaţiul feroviar unic european., dar în sensul prezentei legi, sunt incluse numai următoarele moduri de transport: feroviar, cu autobuzul și autocarul, cu metroul, cu tramvaiul și cu troleibuzul. Serviciile feroviare regionale sunt asigurate prin intermediul trenurilor de transport de călători de rang "tren regio" și "tren interregio" care circulă pe raza unei regionale de cale ferată şi sunt destinate să răspundă nevoilor de transport feroviar de călători în regiunea ce corespunde respectivei regionale de cale ferată, inclusiv ale unei regiuni transfrontaliere. 31. „tehnologie de asistare” înseamnă orice obiect, articol de echipament, serviciu sau sistem de produse, inclusiv software, care se utilizează pentru a mări, a menține, a înlocui sau a îmbunătăți capacitățile funcționale ale persoanelor cu dizabilități ori pentru reducerea și compensarea unor deficiențe, limitări de activitate sau restricții de participare; — sgg.gov.ro

Speech to editable text

Ready to Try Speechyou?

Turn recorded speech into editable text in Română and explore a practical transcription workflow for your team.

Related Startups Use Cases